6,000 Historical Children’s Books, All Digitized and Free to Read Online

5-Little-PIgsOccupying a space somewhere between the purely didactic and the nonsensical, most children’s books published in the past few hundred years have attempted to find a line between the two poles, seeking a balance between entertainment and instruction. However, that line seems to move closer to one pole or another depending on the prevailing cultural sentiments of the time. And the very fact that children’s books were hardly published at all before the early 18th century tells us a lot about when and how modern ideas of childhood as a separate category of existence

Where the boundaries for kids’ literature had once been narrowly fixed by Latin grammar books and Pilgrim’s Progress, by the end of the 19th century, the influence of science fiction like Jules Verne’s, and of popular supernatural tales and poems, prepared the ground for comic books, YA dystopias, magician fiction, and dozens of other children’s literature genres we now take for granted.

Enter an Archive of 6,000 Historical Children’s Books, All Digitized and Free to Read Online.

Courtesy of the University of Florida’s Baldwin Library of Historical Children’s Literature.

Posted in collections, open access, publications, Resources | Leave a comment

Integration of new citizens. The role of public libraries in immigrants naturalizing

goethe-biblioteca-620x330Goethe Institut Bukarest a propus și anul acesta organizarea unui atelier de lucru adresat bibliotecarilor din România și Republica Moldova în perioada 24-25 octombrie 2016. Acest workshop este inițiat în baza unui parteneriat Goethe Institut Bukarest –ANBPR – ABR – ABRM.

Workshop-ul cu tema Integration of new citizens. The role of public libraries in immigrants naturalizing va avea durata de 1½ zile, va fi găzduit de Goethe Institut Bukarest și va beneficia de implicarea ca lector a dnei Britta Schmedemann, specialist al Bibliotecii Publice din Bremen cu expertiză în problematica serviciilor pentru migranți, activă în cadrul Asociației Germane a Bibliotecarilor.

Potrivit distribuției participanților între parteneri, ANBPR are posibilitatea de a invita anul acesta 8 participanți din randul membrilor proprii, dintre care 5 participanți din țarăși 3 participanți din București.

Organizatorii vor asigura costurile de cazare și deplasare (bilete de tren, clasa a 2-a) pentru participanții din afara Bucureștiului, precum și costurile cu prânzul și pauzele de cafea, pe durata atelierului pentru toți participanții.

Pentru a asigura o cât mai bună diseminare a informațiilor post-eveniment, încurajăm înscrierea ca participanți a persoanelor realmente interesate de problematica migrației și a serviciilor asociate, cu cele mai bune premise de a replica experiența Goethe Institut în teritoriu, cu maximum de beneficii și impact.

Persoanele interesate să se înscrie la workshop sunt rugate să trimită o Scrisoare de Motivație (care să reflecte experiența anterioară în domeniul migrației și intențiile de dezvoltare de servicii de bibliotecă dedicate), precum și o Scrisoare de recomandare asumată de către conducerea instituției aparținătoare, la adresa de email anbpr_ro@yahoo.com, cu Subiectul Înscriere Workshop Goethe Institut Bukarest până la data de 15 august 2016, inclusiv.

Persoanele selectate pentru a participa vor fi anunțate pe website-ul ANBPR până cel târziu la data de 31 august 2016.

Sursa: http://www.anbpr.org.ro/

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Art FACES – a new educational game for children

logoThe Italian start-up agency Art Stories is one of the Europeana Labs Challenge February 2016 winner, an innitiative which try to increase innovative re-use of the digital cultural heritage material available on Europeana website.

Their winning product is called Art FACES, a fun, educational game allowing kids to learn about art.

When playing Art FACES children discover five paintings from Europeana Collections. Each painting sets them a simple challenge, and introduces children to a different aspect of visual learning.

They learn to observe details and explore design in general, to read shape and volume and understand how a shape can be reinterpreted, as well as to pay attention to colours and composition, the meaning in each compositional element and the story behind the painting.

At the end of the 5 games the children get their Diploma as Art Explorer and are encouraged to visit museums in the real world.

Art Faces

The Art FACES app is free and available for both iPhone and Android.

Other products using Europeana’s content which allow to discover more art through fun and playful activities are:

CREATE – a webapp letting you to create new versions of #Europeana280 artworks with your own photos.

Europeana Colouring book – get your crayons ready for colouring unique images from Europeana Collections.


Posted in awards, competency, econtent, education, innovation, open culture, projects, Resources, Uncategorized | Leave a comment

Why Public Libraries are Beneficial to Many Job Seekers

Public libraries commonly play an important role in supporting those who stand outside labour markets and support the community. In fact, public libraries are a highly valuable resource for those who are searching for a job. Libraries give everyone access to their facilities as well as to an incredible amount of information, that otherwise might not be available to all.

Public libraries offer job seekers the opportunity to work more efficiently on finding a job, and therefore focus on this matter. This means that they have access to the necessary facilities and are considerably well equipped, which allows them to work efficiently on finding the right job.

Benefiting Online Resources

In most cases, public libraries provide free access to the Internet, where necessary information about employment can be found in bulk. They also provide job seekers with an online job database which is supposed to match them to available job positions.

Many libraries also offer useful advice and guidance about the best practices to follow in job search, and some might even offer workshops and free online classes on how to land a job.

For those who don’t have their own computer or other necessary devices, they should be able to access one at the library. Commonly, there are a few computers at every library open to public use.

Benefiting Offline Resources

As in all libraries, there is also a lot of information available in the form of hard copies, be it books, newspapers, or something else.

Local printouts such as newsletters and binders filled with job listings are important as well. Some libraries make manual printouts available, for instance on how to write a cover letter or tips about job interviews.

This is particularly important as it enables everyone to make use of as much available information as possible, regardless of their skills and abilities in using computers and other technologies.

Some people might also build up their network with others, by attending group courses regarding job search or by simply spending time at the library and socializing.

Benefits of Facilities

People can usually spend as much time as they want at the library, within the opening hours of course. Examples of how job seekers make use of the library’s facilities are; searching for job openings; working on their resumes; writing cover letters; or filling out application forms. This is of high value to many people who might not have the same work space elsewhere.

In public libraries, people have access to printers, copy machines, staplers and so on. Some libraries also provide access to silent reading rooms, a cafeteria and group-work rooms.

This however varies from library to library, as they are all equipped differently, and offer a variety of possibilities accordingly.

The Importance of Public Libraries from a Social Point of View

People who are unemployed are far from being the only ones who make use of libraries, even though they might be more resource-dependent than others.

In some cases, libraries do not have the resources to meet the demand of services and facilities in general. Not enough staff members, an inadequate level of expertise, and outdated equipment seem to be the most common problems libraries tend to face, which is often the result of budget shortages.

However, in most cases, public libraries are as highly valuable for communities as individuals without a job. In fact, the community should spend more tax money on services such as the ones offered by libraries, because it most definitely pays back many times.



Kristofer Pall Lentz is a business marketing enthusiast, currently working for Market Inspector, a B2B marketplace for businesses and institutions in Europe. He is also taking his master’s degree in Strategic Market Creation at Copenhagen Business School.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Bibliografie LIS



CĂPÂLNEANU, Ana  Maria, LIS -Biblioteconomie  şi  ştiinţa  informării:literatură de specialitate în colecţiile Bibliotecii Centrale. Universitare “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca. Bibliografie tematică selectivă.

Nota autorului:

Bibliografia LIS identifică şi oferă spre consultare sursele monografice de informare în biblioteconomie şi ştiinta informării, aflate în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Ea vine în sprijinul studenţilor şi profesorilor de la facultăţile de profil şi, deopotrivă, colegilor bibliotecari dornici de perfecţionare şi educare continuă.

În cadrul lucrării, sursele selectate au fost organizate în strânsă legătură cu programa universitară. Am considerat important ca noţiunile şi conceptele de bază, principiile fundamentale de biblioteconomie, management de bibliotecă, management al informaţiei şi al cunoaşterii, informare şi comunicare mediată de computer, reţele şi sisteme informaţionale, Internet etc. să poată fi aprofundate şi prin studierea monografiilor de specialitate, în complementaritate cu celelalte surse, de alt tip (documente seriale, articole din periodice etc.) sau în alt format (documente electronice, multiple şi variate contribuţii publicate pe Internet etc.). În acelaşi timp, avem convingerea că demersul de formare şi auto-formare continuă a colegilor bibliotecari ar putea fi deopotrivă susţinut de sursele semnalate în acest instrument bibliografic. Bibliografia de faţă are rolul de a asigura accesul cât mai rapid şi mai facil posibil către aceste surse de informare, oferind elemente de identificare consistente.

Criteriile de selecţie cu care am operat vizează zona tematică – biblioteconomie şi ştiinţa informării, tipul de documente – documente cu caracter monografic şi limba de editare – română, maghiară, germană, engleză, franceză şi italiană. În privinţa ediţiilor succesive ale aceleiaşi lucrări, am păstrat-o doar pe cea mai recentă iar acolo unde diferenţele faţă de cele precedente erau semnificative, am reţinut întreaga suită de ediţii existente în colecţiile BCU ˝Lucian Blaga˝. Aşadar, în această bibliografie se pot regăsi documente primare cu caracter monografic – antologii şi culegeri de studii, manuale, cursuri, note de curs, teze de doctorat, lucrări ştiinţifice ale congreselor, conferinţelor şi ale simpozioanelor etc., publicate începând din deceniul şapte până prezent. Am inclus, de asemenea, într-o secţiune separată, documente secundare, instrumente de informare în domeniu – enciclopedii, lexicoane, dicţionare, bibliografii speciale, cataloage etc.

Cele 949 lucrări selectate au fost organizate după şapte mari coordonate care se pliază pe direcţiile principale de determinare şi evoluţie a domeniului : repere istorice şi tipologie instituţională, management de bibliotecă, management al colecţiilor – servicii şi tehnică de bibliotecă, management al informaţiei, formare academică şi educaţie continuă, lectură, management al cunoaşterii, colaborare naţională şi internaţională şi asociere profesională. La rândul lor, clasele sunt subdivizate în capitole şi subcapitole, în funcţie de zonele mai înguste de activitate, aparţinând fiecăreia dintre ele.

În cadrul fiecărei subdiviziuni, materialul este ordonat alfabetic, după autori şi titluri. Datele bibliografice ale fiecărei referinţe sunt succedate de cuprinsul lucrării descrise (tabla de materii), ca informaţie suplimentară cu valoare analitică, după modelul utilizat în elaborarea revistelor de sumare. Când cuprinsul a fost prea detaliat, am suprimat titlurile irelevante, păstrându-le doar pe cele edificatoare. De asemenea, la lucrările cu un aparat critic şi bibliografic foarte consistent, cu indici multipli şi anexe utile, am făcut o menţiune specială în acest sens, indicând şi paginile din cadrul lucrării unde acestea se află. Am considerat foarte utile în special webografiile, bibliografiile ascunse, cercetările bibliografice şi bibliografiile de recomandare care oferă căi suplimentare de identificare a noi surse de informare la temă. Descrierile bibliografice se completează cu menţionarea adresei documentului în cadrul colecţiei.

Pentru a avea acces la cât mai multe dintre problemele dezbătute în cadrul materialelor prelucrate, fiecare document în parte este indexat prin alocarea de cuvinte cheie care se regăsesc la finalul lucrării într-un indice de subiecte. Sistemul de indici care include şi un indice de autori, are menirea de a asigura căi suplimentare de acces la informaţiile din cadrul bibliografiei.

Sursele de identificare şi selecţie a titlurilor prelucrate au fost atât cataloagele tradiţionale cât şi OPAC-ul bibliotecii. Întregul material reţinut în bibliografia LIS a fost prelucrat utilizând softul bibliografic ProCite5 iar versiunea pdf a bazei de date poate fi consultată online pe site-ul BCU L. Blaga, Cluj-Napoca.

Sperăm ca această cercetare bibliografică şi analitică să reprezinte un instrument util pentru toţi cei interesaţi în a privi acest domeniu dintr-o nouă perspectivă, modernă şi dinamică, valorificând în acelaşi timp, fundamentarea lui clasică.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

LinkINJob E-guideline



Posted in Uncategorized | Leave a comment

Despre întâlnirea „Programe de cooperare în biblioteci”

Între 20-21 mai 2016, la Braşov, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” a găzduit întâlnirea profesională intitulată: „Programe de cooperare în biblioteci”. Prima zi, 20 mai 2016, a fost dedicată prezentării şi diseminării rezultatelor proiectului LinkinJob: Job Hunting with the Help of Librarians. Practic, această primă parte s-a concentrat pe evaluarea impactului acestui proiect în care biblioteca judeţeană braşoveană a fost partener. A doua zi, 21 mai 2016, a fost o discuţie tematică despre proiectele recente legate de biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat în România.

Au participat reprezentanţii Bibliotecii Naţionale a Românei (Claudia Şerbănuţă), ai Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti (director Mireille Rădoi), Institutului Naţional al Patrimoniului Bucureşti (Dan Matei), delegaţii din cinci biblioteci judeţene (Braşov, Brăila, Cluj, Dolj, Sibiu – director Dragoș Adrian Neagu şi informatician Corina Ciuraru de la Brăila, director Sorina Stanca şi bibliotecar Simona Floruţău de la Cluj, bibliotecarii Cătălin Belu, Adriana Boboc, Adriana Fecioru de la Craiova, director Silviu Borş de la Sibiu), experţi în domeniul informatizării bibliotecilor (Liviu Iulian Dediu). În total, au participat 12 invitaţi. Regretăm că invitatul nostru din partea Bibliotecii Central Universitare „Lucian Blaga” Cluj nu a putut participa, deoarece contribuţia la discuţia despre biblioteca digitală şi catalogul naţional partajat ar fi fost cu certitudine valoroasă.


Fig. 1. Dr. Daniel Nazare. Instantaneu din timpul prezentării.

Proiectul LinkINjob: Job Hunting with the Help of Librarians este un proiect finanţat prin programul european Erasmus +, în care lider de proiect este Biblioteca Metropolitană din Ljubljana, Slovenia, alături de partenerii săi, biblioteci publice din Austria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Lituania şi România. Proiectul a început în noiembrie 2014 şi se derulează până anul acesta în 2016. Bugetul total al proiectului a fost de 108.224 euro pentru cei 7 parteneri implicaţi.


Fig. 2. Dan Matei. Instantaneu din timpul prezentării.

Scopul proiectului este consolidarea pregătirii profesionale şi întărirea capacităţii inovative a şomerilor, susţinând Strategia Europa 2020. Echipa din România a Bibliotecii Judeţene a cuprins 8 membri activi pe durata proiectului. Practic, activităţile din proiect au fost diverse. Întâi, s-a realizat un studiu asupra caracteristicilor pieţelor de muncă şi a şomerilor din cele 7 state europene, precum şi a nevoilor lor specifice, în funcţie de ţară. Apoi bibliotecarii au fost instruiţi ce fel de servicii să ofere şi cum să îi pregătească pe şomeri astfel încât să îi ajute şi să îi stimuleze să fie creativi. S-a pus la punct o curriculă, extrem de profesionistă, pentru bibliotecari, utilă de aplicat şi urmat în cazul în care bibliotecile publice decid să susţină politicile sociale de integrare a şomerilor şi asigurând sustenabilitatea proiectului după încheierea lui. Cursul pentru bibliotecari a fost intens şi consistent, fiind livrat de experţii austrieci de la Biblioteca publică din Linz, mai precis de la Wissensthurm, Turnul Ştiinţei fiind o structură specializată în programe de educaţie pentru adulţi, dotată cu personal şi care oferă circa 3000 de cursuri pe an publicului. Ulterior, bibliotecarii au oferit cursuri şomerilor din fiecare ţară şi anume competenţe de computer pentru şomeri, cursuri de educaţie financiară, antreprenorială, iniţiere în completarea unui CV şi susţinerea unui interviu în faţa angajatorului etc.


Fig. 3. Claudia Popescu. Instantaneu din timpul prezentării.

Un alt produs al proiectului a fost e-ghidul de bune practici şi exemple de activităţi pentru şomeri, aici realizându-se o sinteză a programelor oferite deja de biblioteci publice din aceste ţări în sprijinul şomerilor. Din România exemplele de bune practici şi activităţi de bibliotecă destinate şomerilor au fost proiectul „Cum să cauţi o carte … de muncă” (Biblioteca Judeţeană Cluj) şi BaniIQ, un program de educaţie financiară creat de Visa. Acestea au fost urmate de activităţile susţinute în proiect, descrise după o reţetă standard. Detalii despre proiect găsiţi pe site-ul www.linkinjob.eu. Tot acolo sunt disponibile produsele proiectului – curricula pentru bibliotecari şi e-ghidul în limba engleză, iar la final vor exista şi în limbile tuturor partenerilor. Traducerea e-ghidului şi curriculei în limba română se află în desfăşurare.


Fig. 4. Mireille Rădoi. Instantaneu din timpul prezentării.

Întrebările invitaţilor au vizat chestiuni de buget, etapele proiectului şi parteneriatului, s-a prezentat în chip lămuritor şi detaliat expertiza instructorilor austrieci,  dar mai ales despre impactul proiectului, ce efect au avut cursurile, cum pot fi ele adaptate pentru biblioteci şi populaţia locală, cum te ajută formularele de CV de tip european, care sunt presetate şi au detalii clare ce fel de informaţii să competezi, aplicaţiile inteligente care generează un CV, în ce măsură cursul este util atât bibliotecilor mari cât şi mici. De exemplu, Dan Matei a întrebat dacă am observat că anumite lucruri din curs şi ghid se potrivesc atât bibliotecilor din oraşe, cât şi celor din mediul rural. Experienţa pe teren a demonstrat cum completarea unui CV şi instruirea în utilizarea unui card de bancă sunt utile atât pe scară largă, cât şi la scala unei localităţi mici. Prezentarea a fost presărată cu întrebări, dialogul s-a legat firesc, invitaţii au interacţionat cu echipa gazdă, iar la final au completat un formular privind impactul unor asemenea proiect şi au dat feedbackul lor.


Fig. 5. Evaluare proiect. Instantaneu din timpul întâlnirii.

A doua zi, 21 mai 2016, s-a discutat despre Biblioteca digitală a României şi proiectele de catalog naţional partajat. Moderatorul secţiunii a fost Dragoş Adrian Neagu, care a sintetizat reperele în munca de digitalizare în România. În domeniul bibliotecilor, discuţiile despre biblioteca digitală au început în 2000, în 2008 s-a finalizat o primă listă a colecţiilor digitale la nivel de sistem de biblioteci (publice, universitare, muzee) precum şi un set minim de reguli şi standarde fixate de Comisia de automatizare şi informatizare biblioteci a ANBPR. Deşi primul document, regăsibil online pe pagina de internet a Bibliotecii Naţionale a României, este teoretic util, el este incomplet şi depăşit şi s-a încercat actualizarea lui. Ar fi nevoie neapărat să fie reluat, fiindcă datele sunt complet schimbate şi imaginea despre patrimoniul digitalizat în biblioteci s-ar îmbunătăţi. În 2014 Institutul Naţional de cercetare – dezvoltare în informatică a început colaborarea cu National Information Society Agency din Korea de Sud, realizată prin compania LG. Cooperarea a avut o extindere pentru biblioteci publice în 2015 şi a urmărit realizarea unui studiu, pe baza experienţelor de până acum ale bibliotecilor româneşti, pentru definirea unui model de Bibliotecă Naţională Digitală a României, având integrată componenta de catalog naţional partajat. Propunerea acestui model s-a făcut în luna martie 2016 la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” Bucureşti. Implementarea acestui set teoretic de reguli depinde de accesarea ulterioară de fonduri necesare atât pentru aplicarea lui, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii lui.


Fig. 6. Dragoș Neagu și Dan Matei. Instantaneu din timpul întâlnirii.

A urmat Dan Matei care a prezentat proiectul culturalia.ro, o platformă de bibliotecă digitală integrată, cu funcţii de catalog naţional partajat, care ar reuni colecţiile arhivelor, bibliotecilor şi muzeelor, ar oferi puncte de acces unice la obiect, carte, document pe o temă comună şi ar fi un agregator naţional pentru Biblioteca Digitală a României. Proiectul a fost inspirat de Institutul Naţional al Patrimoniului, este manageriat de Ministerul Culturii şi Cultelor prin Unitatea de Management a Proiectelor care poate aplica pe linia de finanţare E-cultura 2016-2020 de la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, finanţare în valoare de 10 milioane euro. Dan Matei a convins echipa de proiect să preia ideea proiectului şi să se implice cu argumentul că prin proiect se vor atinge ţintele de ţară pe care România şi le-a asumat pentru digitalizarea culturii în portalul Europeana. Proiectul se află în momentul analizei ofertelor pentru studiul de fezabilitate. Platforma este gândită pentru a colecta datele de la arhive, muzee şi biblioteci, prin intermediul unor parteneriate şi consorţii care vor stabili termenii înţelegerilor. Dan Matei a expus cum anume a gândit tehnic şi cum va fi funcţional acest proiect, cum se vor evita duplicările şi se va ajunge la rezultate coerente şi la acurateţea lor. Proiectul este ambiţios şi presupune un volum uriaş de muncă, mai ales în descrierea datelor bibliografice. Aici este evident nevoie de implicarea unor echipe de experţi bibliotecari, arhivari, muzeologi şi muzeografi. Modelul propus de colaborare este cel statuat de OCLC, care are echipe de bibliotecari cu grade diferite de expertiză, ce controlează acurateţea datelor introduse. Sugestia lui Dan Matei a fost implicarea celor mai buni practicieni bibliotecari, pe bază de contract şi cu plată pentru munca lor. S-au discutat chestiuni tehnice, de reţea şi servere, cele mai sustenabile şi sigure soluţii de hosting, mentenanţă şi back up, parteneriate şi negocierile iniţiate, posibilitatea de a implica experţii catalogatori din biblioteci, canalul de comunicare cu aceştia,care este posibila legătură între cele două experienţe prezentate (modelul de bibliotecă digitală naţională definită în cooperarea română-coreeană şi culturalia.ro).


Fig. 7. Dr. Liviu-Iulian Dediu. Instantaneu din timpul întâlnirii.

Concluziile au fost următoarele: tehnic şi financiar este posibilă realizarea platformei culturalia, dar este dificil ca experţii să intervină acum în momentul depunerii ofertelor tehnice de către participanţii la licitaţia pentru studiul de fezabilitate. Totuşi, discuţiile sunt deschise şi posibile, iar modelul definit deja de coreeni la comanda românilor şi lansat la BCU Bucureşti poate fi o utilă sursă de inspiraţie pentru studiul de fezabilitate. Ar fi recomandabil să se ţină cont de el în elaborarea studiului de fezabilitate. Implicarea bibliotecarilor experţi în catalogare este realizabilă cel mai bine prin intermediul asociaţiilor profesionale şi ar fi un câştig pentru breaslă şi un plus de valoare profesională să evităm implicarea unor persoane lipsite de experienţă şi profesionalism şi să influenţăm direct acurateţea datelor. Dezbaterile au fost intense, întrebările multiple, s-a încercat definirea cât mai clară a aspectelor pentru a înţelege cât mai bine amploarea proiectului culturalia, efectele şi riscurile lui şi pentru a ştii ce avantaje oferă şi cum să evităm dezavantajele.


Fig. 8. Sorina Stanca. Instantaneu din timpul întâlnirii.

Relatare realizată de Ruxandra Nazare.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Programe de cooperare în biblioteci

afis_valorizationBiblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov  organizează în data de 2021 mai a.c., la Hotel Clasic Inn (Strada Țibleș 7-9, Brașov), atelierul: „Programe de cooperare în biblioteci”.

Atelierul este adresat profesioniştilor din organizaţii culturale şi educaţionale publice şi private. Scopul întâlnirii constă în informarea şi diseminarea către specialiștii din mediul cultural şi educaţional a rezultatelor (metode şi instrumente) dezvoltate în cadrul proiectelor: „Digitization and Conservation of Digital Library System”, „Cloud System for National Digital Library of Romania” și „LINKINJOB –  job hunting with the help of librarians”.

Primele două proiecte desfășurate în anul al doilea al cooperării Româno-Coreene în domeniul TIC, dintre ICI București și NIA – National Information Society Agency, Republica Coreea de Sud, proiecte realizate de compania LG N-SYS, au avut drept scop proiectarea şi implementarea unui model de Bibliotecă Națională Digitală a României.

Proiectul Linkinjob este un parteneriat de cooperare între şapte biblioteci publice din: Austria, Bulgaria, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovenia şi România, prin Serviciul de Informare şi Formare Continuă al bibliotecii judeţene Braşov, care şi-a propus să contribuie la consolidarea pregătirii profesionale a şomerilor şi la întărirea capacităţii inovatoare a acestora.

Pentru mai multe detalii despre LINKINJOB, obiectivele şi activităţile sale, vă invităm să consultaţi pagină de internet dedicată proiectului: http://www.linkinjob.eu/

Image | Posted on by | Leave a comment

Comisiile de specialitate ale ANBPR

Atelierul cu numărul 5 al conferinței BiblioPublica, moderat de Dr. Liviu-Iulian Dediu și Crina Ifrim, a fost dedicat comisiilor de specialitate ale ANBPR.


Fig. 1. Dr. Liviu-Iulian Dediu. Instantaneu din timpul prezentării.

Intenția organizatorilor a fost ca în cadrul acestui atelier să se reunească membrii comisiilor de specialitate din cadrul ANBPR. În urma corespondenței și invitațiilor făcute anterior începerii lucrărilor conferinței, de către Dl Președinte Dragoș-Adrian Neagu, doar Comisia de Automatizare a Serviciilor de Bibliotecă a răspuns cu un plan de discuții și propuneri de prezentări pe tematică de interes din perspectiva implementării de servicii bazate pe tehnologii noi.

Acesta este și motivul pentru care programul atelierului conține trei prezentări tematice:

  • Floarea Moșoiu (BJ Cluj). Self Service având la bază RFID la Cluj;
  • Mihaela Dudău (BJ Dolj). Portalul Informațional al Județului Dolj;
  • Liviu-Iulian Dediu (IME România). Modulul de Community Info din TinREAD.

La modul generic, organizatorii au introdus ca teme de discuție subiecte de interes marcate de către participanți în formularul de înscriere la Conferință și au vizat: programe de formare bibliotecari, comunicare ANBPR, probleme legislative, schimbări globale în formate UNIMARC, validarea autorităților și statistica de bibliotecă.

Lucrările s-au desfășurat în două sesiuni a câte 75 de minute.

Datorită faptului că Dl Dan Matei nu a avut suficient timp pentru prezentarea aspectelor tehnice în deschiderea Conferinței, unde a dispus de un timp pentru susținerea comunicării cu tema Culturalia.ro: viitorul catalog partajat național, a fost invitat să continue și a deschis lucrările sesiunii comisiilor de specialitate.


Fig. 2. Dan Matei. Instantaneu din tipul prezentării desfășurate în plenul Conferinței BiblioPublica 2016.

Atât în timpul prezentării cât și la finalul acesteia participanții au cerut clarificări și au pus întrebări sau au comentat anumite aspecte. În cele ce urmează enumerăm selectiv o parte din esența discuțiilor care au avut loc:

  • Arhitectura sistemului culturalia.ro se intenționează să fie asemănătoare cu europeana.eu, astfel încât pe situl deținătorului obiectelor digitale să se afle informația finală; culturalia.ro îndeplinind în acest context o funcție complexă asemănătoare din perspectiva anterior menționată drept un agregator;
  • Ansamblul sistemului va conține spațiu de stocare în scop de backup în data center-ul culturalia pentru ca cei care nu dispun de capacități pe sistemele locale să poată arhiva copii de siguranță;
  • Rolul backup-ului din data center să fie unul activ, acesta fiind gândit și pentru a putea fi folosit când sistemul gazdă nu e accesibil din Internet;
  • În același context, al capacității de stocare, culturalia să fie și loc pentru găzduirea de sisteme locale (când nu au server propriu), având o funcționalitate de tip cloud;
  • Proiectarea sistemului culturalia să fie realizată astfel încât sistemele locale de bibliotecă să comunice prin API cu platforma culturalia;
  • Este în intenție ca platforma culturalia să dispună și de funcționalități specifice de circulație, care să fie incluse în cadrul funcționalității generice de ILS oferite organizațiilor care nu au deloc sistem de bibliotecă în prezent și nici capacități de administrare software și instalare hardware; bibliotecile mici se preconizează să dispună de secțiuni de sistemele locale instalate pe serverul central;


Fig. 3. Detaliu al prezentării platformei culturalia.ro

  • A fost discutată varianta ca platforma ro să fie găzduită de cloud-ul guvernamental în scopul asigurării serviciilor tipice, administrarea facilă și suportarea operațiunilor neîntrerupte de securitate și funcționalitate (ca variante au fost enumerate facilitățile SRI sau STS, cloud-ul ICI, Agenția pentru Societate Informațională – care administrează și e-licitație.ro);
  • Din perspectivă integratoare s-a menționat și s-a discutat pe seama integrării sistemelor destinate pentru muzee și biblioteci;
  • Având în vedere aspectul anterior menționat, Dan Matei propune să se folosească modelul <Subiect> – <Predicat> – <Obiect> care există în standardele de specialitate CIDOC-CRM (muzee) și EDM (biblioteci); enunțurile vor forma un „graf de cunoștințe” specific și se are în intenție implementarea unui mecanism de trasabilitate al fiecărui enunț pt. ca utilizatorul să vadă cine a produs enunțul, când și pe ce bază;
  • În discuțiile privitoare la încărcarea/popularea bazelor de date s-a discutat despre procedurile de deduplicare și s-a subliniat faptul că se are în vedere ca deduplicarea să fie, astfel, o deduplicare de enunțuri;
  • Între alte discuții s-a menționat faptul că platforma ar putea să ofere:
    • ID de atribuire la nivel național;
    • mecanism de versionarea resursei pe baza ID-ului;
    • deduplicarea la nivelul autorităților;
    • dicționare de erori;
    • aplicație de tip player pt. vizualizare fișierelor tip pdf pagină-cu-pagină;
    • păstrarea versiunilor anterioare ale înregistrărilor cu funcționalitatea de revenire la o versiune interioară;
    • componenta de training să fie bugetată.
  • Una din temele de discuție a fost legată de structura resurselor de prelucrare și de aplicarea structurii responsabilităților în fluxul de prelucrare de ansamblu. Cine face controlul de autoritate? La această întrebare s-a discutat destul de mult, dat fiind faptul că una dintre carențele de ansamblu ale sistemului info-documentar o reprezintă cooperarea dintre profesioniștii domeniului (lucru constatat chiar în cadrul acestui atelier dedicat comisiilor de specialitate care, în fapt, au lipsit). În urma discuțiilor un singur lucru a părut să fie clar: componenta de lucru intelectual în structură nu este avută în vedere în proiectul actual!

Prezentarea Dnei Floarea Moșoiu (BJ Cluj). Self Service având la bază RFID la Cluj a fost aplicată și la obiect. De interes a fost modul în care a fost continuată acțiunea bibliotecii clujene de a implementa un sistem automatizat de identificare bazat pe tehnologia RFID, cunoscut fiind faptul că acest obiectiv este unul mai vechi, care a debutat în cadrul unui proiect la care au participat mai multe organizații europene. Participanții au pus întrebări și s-a discutat privitor la gradul de standardizare, integrarea echipamentelor cu fluxul de prelucrare și circuitele documentelor și ale cititorilor din spațiul bibliotecii, implicațiile operațiunilor de conversie a formatelor în care sunt numerele de inventar, integrarea cutiilor automatizate pentru returnarea documentelor etc.


Fig. 4. Instantaneu cu participanții la Atelierul 5.

Dna Mihaela Dudău (BJ Dolj) a realizat o expunere cu caracter informativ cu privire la acțiunea de implementare a programului de realizare a Portalul Informațional al Județului Dolj. Unul din aspectele de interes în realizarea acestui portal l-a reprezentat crearea consorțiului de lucru care reunește atât biblioteci publice cât și organizații cu specific muzeal. Scopul Portalului este să concentreze într-un punct de acces forța dată de resursele culturale reunite a tuturor organizațiilor participante în program. Sistemul de tip Portal rezolvă în mod integrat solicitările de căutare atât în resursele din Județul Dolj, cât și în resursele structurii administrative vecine, Vratsa, din Bulgaria. Dna Mihaela Dudău a menționat faptul că în cadrul unor întâlniri profesionale viitoare va prezenta Programul în ansamblul său, iar membri ai consorțiului nou format vor prezenta aspecte de detaliu privind funcționalitatea acestuia.

Dr. Liviu-Iulian Dediu (IME România) a realizat o prezentare a modului cum bibliotecile pot rezolva cererile de informare ale acelor categorii de utilizatori care fac parte din segmentul populației active și, preponderent, au nevoie de informații privitor la rezolvarea unor nevoi specifice cum ar fi aplicarea pentru slujbe, deschiderea unor firme, modalitatea prin care să beneficieze de servicii diverse etc. Suportul pentru rezolvarea acestor tipuri de nevoi este dată de utilizarea integrată a Modulului de Informații Comunitare oferit de TinREAD și care asigură suport pentru activitățile de tip referințe – informații comunitare desfășurate în compartimente dedicate sau de către bibliotecari din secții apropiate ca profil. A fost menționat faptul că toți cei interesați au primit o invitație de a participa în data de 18 mai la o întâlnire dedicată acestui subiect care vizează operaționalizarea structurilor din bibliotecile publice care dispun sau doresc să înființeze compartimente sau activități specifice valorificării informațiilor comunitare.

De asemenea, a fost anunțat faptul că membrii Comisiei de Automatizare au în program o întâlnire care se va desfășura în luna iunie la Biblioteca Județeană „P. Istrati” Brăila.

În cadrul discuțiilor care au avut loc, au fost atinse tangențial și unele din celelalte teme propuse în program. Un fapt unanim a fost nemulțumirea participanților cauzată de absența membrilor comisiilor de specialitate și lipsa de asumare a responsabilității de către cei care, la un moment dat, au acceptat să facă parte din aceste structuri, câțiva asumându-și rolul de coordonatori. De asemenea, părerea unanimă a participanților a fost că organizarea Conferinței ANBPR pe ateliere este o inițiativă bună care trebuie replicată, iar la întâlnirile viitoare, aceste ateliere să fie coordonate atât cât este posibil, în funcție de specificul lor, chiar de către membrii comisiilor de specialitate care au tematica respectivă în sarcină.


Fig. 5. Instantaneu din timpul discuțiilor generate de prezentarea platformei culturalia.ro de către Dan Matei în cadrul Atelierului 5.

S-a menționat și faptul că în cadrul programului unei Conferințe nu este optim să se prevadă o întâlnire comună a comisiilor decât în cazul în care aceasta se face sub o temă care necesită competențe reflectate din atribuțiile tuturor comisiilor. S-a menționat și faptul că organizarea anterioară a unei întâlniri, desfășurată la Bușteni, dedicată numai comisiilor de specialitate a fost benefică și eficientă prin timpul pus la dispoziție și concentrarea pe tematicile specifice fiecărei comisii de specialitate în parte. Coordonarea acestor întâlniri trebuie să fie realizată de către conducerea ANBPR folosind aparatul operativ. Aceste întâlniri ale comisiilor de specialitate pot fi organizate și ca manifestări satelit, înainte cu câteva zile de conferințele Asociației, urmând ca, în cadrul conferințelor, președinții de comisii sau reprezentanți desemnați ai acestora să prezinte participanților în plen sau pe secțiuni, problematica rezolvată sau în discuție în cadrul acestora.

Participanții la Atelierul 5 au stabilit, de comun acord, să propună conducerii ANBPR realizarea unei oferte deschise către toți membrii Asociației pentru a se înscrie voluntar în comisiile de specialitate care nu sunt complete sau care nu au funcționat deloc. Această ofertă să fie realizată în cadrul unei campanii dedicate acestui scop, de preferință înainte de Conferința de la Iași, astfel încât, odată cu alegerea structurilor de conducere să devină oficiale și aceste structuri ale comisiilor care în prezent nu funcționează.


Fig. 6. Instantaneu ce cuprinde o parte din participanții la Atelierul 5.

Material realizat de Dr. Liviu-Iulian Dediu și Crina Ifrim.

Posted in ANBPR, conferences, professional meeting, Uncategorized, workshop | Leave a comment

Despre BiblioPublica

13119876_477901229082206_1778283602386161357_oConferinţa de primăvară a ANBPR de la Tg. Mureş din 5-6 mai a fost gândită într-o structură deosebită faţă de alte conferinţe de până acum unde accentul se punea pe lucrări şi comunicări prezentate în plen. Programul conferinţei îl găsiţi aici.

La deschidere, după cuvântul de salut adresat de gazde, a fost o sesiune de lucrări în plen. Au prezentat: Rob Davies din Marea Britanie, de la INELI Balkans, despre definirea makerspace şi redefinirea bibliotecilor, Diana Ghiorghieş despre facilităţile softului Qulto pentru o reţea regională de biblioteci, biblioteca judeţeană devenind un centru de servicii partajate şi care poate genera şi statistici judeţene, Dan Matei despre culturalia.ro, un proiect cu finanţare europeană pe Programul Operaţional de competitivitate, finanţat pe 5 ani între 2016-2020, ce va reuni informaţii şi imagini din biblioteci şi muzee deopotrivă, realizându-se un catalog național partajat și o bibliotecă digitală, Mariana Harjevski despre reorganizarea asociaţiei de biblioteci din Republica Moldova, Ioana Crihană despre parteneriatele ANBPR. Mi-a atras atenţia prezentarea Marianei Harjevski deoarece în procesul de reorganizare a asociaţiei au conceput un manual operaţional unde afli tot ce vrei să ştii despre asociaţie, au revizuit statutul asociaţiei, au acceptat să fie evaluaţi şi au constatat că standardul de evaluare a semnalat lipsuri în asociaţia lor, au implementat noi standarde contabile şi au autorizat asociaţia pentru desfăşurarea de cursuri de ştiinţa informării. În viitor vor dezvolta un proiect de advocacy.

Conferinţa propriu zisă a cuprins în programul ei 8 ateliere pe parcursul a două zile, dedicate bibliotecarilor, directorilor de biblioteci publice, bibliotecarilor metodişti, personalului economic şi contabil din biblioteci, personalului administrativ şi comisiilor de specialitate ale ANBPR. Am participat la workshopul pentru bibliotecari, unde am fost şi moderator în prima zi, 5 mai, împreună cu colega mea Ana Maria Dudescu de la Biblioteca Judeţeană Cluj, în timp ce atelierul din a doua zi, 6 mai, a fost moderat de Elena Maria Angheluţă de la Biblioteca Judeţeană Gorj. Temele stabilite de discuţie au vizat serviciile de bibliotecă și cum ne adaptăm la schimbări, atragerea de public nou, strategia de promovare a bibliotecii, definirea identităţii bibliotecii publice. Au participat numeroşi bibliotecari, din biblioteci publice şi şcolare, de rang judeţean, municipal, orăşenesc şi comunal.

La acest atelier au fost 4 prezentări care au canalizat discuţiile în prima parte. Astfel, Ştefan Viorel Papp de la Biblioteca Judeţeană Arad a prezentat o propunere de resuscitare a bibliotecilor publice din judeţul Arad. Confruntându-se cu realitatea de pe teren şi anume lipsa alocării de bugete speciale pentru achiziţia de publicaţii noi în bibliotecile publice din judeţ şi comparând cu situaţia din Ungaria, unde la Pecs biblioteca publică centrală a revenit la sistemul achiziţiei centralizate pentru bibliotecile publice mici din zonă, directorul Bibliotecii Judeţene Arad a propus un proiect de achiziţie centralizată de carte. Bibliotecile publice din judeţ ar fi avut garantat un buget de achiziţie pentru publicaţii, titlurile ce urmau a fi cumpărate fiind stabilite de comun acord cu biblioteca judeţeană. În schimb, primăriile se angajau să păstreze biblioteca publică şi personalul angajat. Proiectul a fost aprobat de Consiliul Judeţean Arad, a trecut cu bine de Comisia Juridică şi de Comisia de cultură, i s-a alocat un buget, dar lucrurile s-au blocat la secţia de buget şi finanţe fiindcă nu există soluţie legală pentru a face achiziţia centralizată. Aceasta a fost şi observaţia primită din partea moderatorului secţiunii. Proiectul a fost respins de alt vorbitor, anume Ruxandra Nazare, care a considerat că în acest fel primăriile localităţilor se derobează cu uşurinţă de misiunea lor de a asigura buget pentru fond nou de publicaţii în biblioteci şi nu îşi asumă sarcina de a asigura comunităţii accesul la informaţii actuale. Argumentul este simplu: aşa cum în magazine cumpărătorii nu cumpără produse vechi, bibliotecile publice trebuie să aibă cărţi noi şi atractive, nu vechi și perimate. Datoria autorităţilor publice este de a răspunde nevoilor comunităţii, iar biblioteca publică este o instituţie comunitară, parte a administraţiei şi verigă esenţială a societăţii informaţionale. Acest lucru trebuie să fie conștientizat de administrație și bibliotecarii trebuie să o convingă pe aceasta să respecte legea.

Anca Vasilescu de la Biblioteca Judeţeană Sibiu a prezentat proiectul „Biblioteca iubeşte”, un proiect integrat de lectură publică şi o campanie de promovare a bibliotecilor. Practic, sunt sesiuni şi întâlniri de lectură şi discuţii cu publicul adult, săptămânale şi tematice. Fiecare lună are o anumită temă (teatru, poezie, texte sacre), iar bibliotecarul coordonator alege textele potrivite, ce sunt citite de voluntari, mai precis actori profesionişti pensionari. Proiectul se desfăşoară în aceeaşi zi şi oră în oraşul şi judeţul Sibiu, în biblioteca judeţeană şi bibliotecile publice din judeţ care au aderat la idee. Bibliotecile din reţea au primit un proiect la pachet, de la concept până la temele alocate pe luni, lista de texte şi macheta de afiş, promovarea etc. Proiectul a început în acest an şi a avut impact, încât se va dezvolta mai mult, în momentul de faţă iniţiatoarea lucrând să amenajeze studiouri de lectură în bibliotecă. Anca Vasilescu a propus acest proiect să se extindă sub egida ANBPR, observând că avem puţine proiecte naţionale de lectură publică sub umbrela asociaţiei, iar directorul executiv ANBPR, Ioana Crihană, a acceptat cu bucurie ideea.

Alte două proiecte au descris activităţi de informare şi lectură pentru copii, de vârstă preşcolară şi de nivelul claselor primare. Este vorba de proiectele tematice de la Biblioteca Judeţeană Cluj unde fiecare angajat al secţiei de copii a făcut un proiecte tematic (despre istoria locală a Clujului, Legende şi poveşti, ecologie, bibliotecile şi cum să te informezi etc.). Prezentarea a fost făcută de Ana Maria Dudescu, şef serviciu al acestei secţii. Proiectele tematice, odată definite, au fost lansate către educatori şi cadre didactice care au ales să desfăşoare un proiect pe durata unui an şcolar.Ele sunt o ofertă de educaţie nonformală şi folosesc metodele specifice acesteia. Întâlnirile lunare au loc la bibliotecă şi se fac cu resursele bibliotecii şi uneori cu susţinerea altor departamente – Colecţii speciale, Bibliografic. Au avut succes, au atras copiii spre bibliotecă, iar bibliotecarii au aplicat evaluarea programului de către copii şi chestionare în rândul profesorilor. Aceştia au sugerat adesea teme diverse pe care doreau să le exploreze, iar bibliotecarii au ţinut cont de sugestii.

„Biblioterapia prichindeilor” este un proiect gândit de doamna Liliana Moldovan de la Biblioteca Judeţeană Mureş şi aplicat de bibliotecarii mureşeni în parteneriat cu o şcoala gimnazială din oraş şi asociația Salvaţi copiii! Bibliotecarii colaborează cu patru clase (3 clase de la secţia română – clasa pregătitoare, clasa I si clasa a III si o clasă a III-a de la maghiară) şi cu psihologii de la Salvaţi copiii! Practic, lunar o echipa (bibliotecar şi psiholog) merg în fiecare clasă, citesc, discută, comentează, iar psihologul pune întrebări, subliniind ce trebuie să rețină copiii din poveste. Se face evaluarea proiectului, există o fişă pentru fiecare întâlnire, povestea relatată pe scurt, observaţiile bibliotecarului şi ale psihologului. Este un fel de lectură asistată. Prezentarea a stârnit interes şi întrebările au venit din public. Prima chestiune a fost legată de termeni şi de aplicarea tehnicii de biblioterapie la copii, ştiut fiind că biblioterapia se aplică la adulţi. Alte observaţii au venit din partea lui Bogdan Ghiurco de la Biblioteca Judeţeană Iaşi care a avut rezerve faţă de această tehnică, deşi a subliniat că proiectul de la Tg. Mureş este evident un succes şi este o idee frumoasă şi generoasă. Un coleg de la o mică bibliotecă publică din judeţul Caraş a remarcat că era preferabil să fie cooptaţi psihologii şcolari, fiindcă prezenţa altui psiholog ridică probleme legale (conform legislaţiei psihologul acordă asistenţă copilului în prezenţa părintelui şi cu acordul lui expres) ceea ce ar putea impieta asupra proiectului. Observaţiile au fost colegiale şi au vizat îmbunătăţirea proiectului.

În afara prezentărilor, dezbaterile au vizat nevoia de a avea proiecte de lectură publică şi campanii de imagine coordonate de asociaţie. Bogdan Ghiurco a făcut observaţia că bibliotecile publice fac numeroase activităţi, iar faptul este derutant fiindcă publicul este confuz, neştiind exact care este identitatea bibliotecii. Este nevoie ca ANBPR şi bibliotecile publice să definească clar această identitate şi să desfăşoare o campanie de imagine, coerentă, ce poate fi condusă doar de asociaţie la nivel naţional, pentru a impune în mentalul colectiv o identitate bine definită a bibliotecii publice. Nicolae Constantinescu a adăugat că ANBPR fiind recunoscută asociaţie de utilitate publică are dreptul să transmită mesaje de interes public gratuit pe canalele naţionale de radio şi televiziune. De asemenea, legat de o campanie de identitate a bibliotecilor publice, trebuie luată în considerare strategia ANBPR. Dan Matei a ridicat problema percepției bibliotecilor de către finanţatori care sunt dominaţi de ideea că nu se mai citeşte, dar asigură buget pentru cărţi şi biblioteci din inerție, fără să fie convinși de utilitatea bibliotecilor în societate. Situaţia este diferită în privința gradului de conștientizare a autorităților vizavi de utilitatea bibliotecilor publice, de la biblioteci județene la cele municipale, orășenești și comunale, dar este evident nevoie de intervenţie şi susţinere mai ales din partea bibliotecilor judeţene pentru bibliotecile mici în faţa autorităţilor locale. S-au dat exemple de activităţi şi de proiecte menite să fidelizeze publicul şi să obţină susţinerea publică a bibliotecilor. Ziua a doua a înregistrat discuţii despre serviciile bibliotecilor publice şi cum reuşesc să răspundă la diverse nevoi, nu numai ale copiilor şi tinerilor, exemplele venit din biblioteci publice din judeţele Teleorman, Alba, Mureş (Târnăveni, Ungheni etc.).

Concluzia acestui atelier al bibliotecarilor a fost că este nevoie de o identitate clară a bibliotecilor publice, că se impun proiecte și campanii naționale sub egida asociației, iar oferta de servicii a bibliotecilor publice trebuie gândită în funcție de nevoi și obligatoriu de toate categoriile de public. Astfel, bibliotecile publice trebuie să ofere servicii și produse nu numai copiilor și tinerilor, ci și adulților (ateliere de antreprenoriat, evenimente de divertisment, consiliere și formare), seniorilor, organizațiilor nonguvernamentale, administrației, oamenilor de afaceri, firmelor (servicii de lectură la domiciliul firmei, întâlniri și evenimente recreative și de team building), profesiilor liberale (juriști, avocați, dentiști) astfel încât reprezentativitatea lor socială să crească.

Raport întocmit de Ruxandra Nazare, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Brașov


Posted in ANBPR, conferences | Leave a comment