Despre BiblioPublica

13119876_477901229082206_1778283602386161357_oConferinţa de primăvară a ANBPR de la Tg. Mureş din 5-6 mai a fost gândită într-o structură deosebită faţă de alte conferinţe de până acum unde accentul se punea pe lucrări şi comunicări prezentate în plen. Programul conferinţei îl găsiţi aici.

La deschidere, după cuvântul de salut adresat de gazde, a fost o sesiune de lucrări în plen. Au prezentat: Rob Davies din Marea Britanie, de la INELI Balkans, despre definirea makerspace şi redefinirea bibliotecilor, Diana Ghiorghieş despre facilităţile softului Qulto pentru o reţea regională de biblioteci, biblioteca judeţeană devenind un centru de servicii partajate şi care poate genera şi statistici judeţene, Dan Matei despre culturalia.ro, un proiect cu finanţare europeană pe Programul Operaţional de competitivitate, finanţat pe 5 ani între 2016-2020, ce va reuni informaţii şi imagini din biblioteci şi muzee deopotrivă, realizându-se un catalog național partajat și o bibliotecă digitală, Mariana Harjevski despre reorganizarea asociaţiei de biblioteci din Republica Moldova, Ioana Crihană despre parteneriatele ANBPR. Mi-a atras atenţia prezentarea Marianei Harjevski deoarece în procesul de reorganizare a asociaţiei au conceput un manual operaţional unde afli tot ce vrei să ştii despre asociaţie, au revizuit statutul asociaţiei, au acceptat să fie evaluaţi şi au constatat că standardul de evaluare a semnalat lipsuri în asociaţia lor, au implementat noi standarde contabile şi au autorizat asociaţia pentru desfăşurarea de cursuri de ştiinţa informării. În viitor vor dezvolta un proiect de advocacy.

Conferinţa propriu zisă a cuprins în programul ei 8 ateliere pe parcursul a două zile, dedicate bibliotecarilor, directorilor de biblioteci publice, bibliotecarilor metodişti, personalului economic şi contabil din biblioteci, personalului administrativ şi comisiilor de specialitate ale ANBPR. Am participat la workshopul pentru bibliotecari, unde am fost şi moderator în prima zi, 5 mai, împreună cu colega mea Ana Maria Dudescu de la Biblioteca Judeţeană Cluj, în timp ce atelierul din a doua zi, 6 mai, a fost moderat de Elena Maria Angheluţă de la Biblioteca Judeţeană Gorj. Temele stabilite de discuţie au vizat serviciile de bibliotecă și cum ne adaptăm la schimbări, atragerea de public nou, strategia de promovare a bibliotecii, definirea identităţii bibliotecii publice. Au participat numeroşi bibliotecari, din biblioteci publice şi şcolare, de rang judeţean, municipal, orăşenesc şi comunal.

La acest atelier au fost 4 prezentări care au canalizat discuţiile în prima parte. Astfel, Ştefan Viorel Papp de la Biblioteca Judeţeană Arad a prezentat o propunere de resuscitare a bibliotecilor publice din judeţul Arad. Confruntându-se cu realitatea de pe teren şi anume lipsa alocării de bugete speciale pentru achiziţia de publicaţii noi în bibliotecile publice din judeţ şi comparând cu situaţia din Ungaria, unde la Pecs biblioteca publică centrală a revenit la sistemul achiziţiei centralizate pentru bibliotecile publice mici din zonă, directorul Bibliotecii Judeţene Arad a propus un proiect de achiziţie centralizată de carte. Bibliotecile publice din judeţ ar fi avut garantat un buget de achiziţie pentru publicaţii, titlurile ce urmau a fi cumpărate fiind stabilite de comun acord cu biblioteca judeţeană. În schimb, primăriile se angajau să păstreze biblioteca publică şi personalul angajat. Proiectul a fost aprobat de Consiliul Judeţean Arad, a trecut cu bine de Comisia Juridică şi de Comisia de cultură, i s-a alocat un buget, dar lucrurile s-au blocat la secţia de buget şi finanţe fiindcă nu există soluţie legală pentru a face achiziţia centralizată. Aceasta a fost şi observaţia primită din partea moderatorului secţiunii. Proiectul a fost respins de alt vorbitor, anume Ruxandra Nazare, care a considerat că în acest fel primăriile localităţilor se derobează cu uşurinţă de misiunea lor de a asigura buget pentru fond nou de publicaţii în biblioteci şi nu îşi asumă sarcina de a asigura comunităţii accesul la informaţii actuale. Argumentul este simplu: aşa cum în magazine cumpărătorii nu cumpără produse vechi, bibliotecile publice trebuie să aibă cărţi noi şi atractive, nu vechi și perimate. Datoria autorităţilor publice este de a răspunde nevoilor comunităţii, iar biblioteca publică este o instituţie comunitară, parte a administraţiei şi verigă esenţială a societăţii informaţionale. Acest lucru trebuie să fie conștientizat de administrație și bibliotecarii trebuie să o convingă pe aceasta să respecte legea.

Anca Vasilescu de la Biblioteca Judeţeană Sibiu a prezentat proiectul „Biblioteca iubeşte”, un proiect integrat de lectură publică şi o campanie de promovare a bibliotecilor. Practic, sunt sesiuni şi întâlniri de lectură şi discuţii cu publicul adult, săptămânale şi tematice. Fiecare lună are o anumită temă (teatru, poezie, texte sacre), iar bibliotecarul coordonator alege textele potrivite, ce sunt citite de voluntari, mai precis actori profesionişti pensionari. Proiectul se desfăşoară în aceeaşi zi şi oră în oraşul şi judeţul Sibiu, în biblioteca judeţeană şi bibliotecile publice din judeţ care au aderat la idee. Bibliotecile din reţea au primit un proiect la pachet, de la concept până la temele alocate pe luni, lista de texte şi macheta de afiş, promovarea etc. Proiectul a început în acest an şi a avut impact, încât se va dezvolta mai mult, în momentul de faţă iniţiatoarea lucrând să amenajeze studiouri de lectură în bibliotecă. Anca Vasilescu a propus acest proiect să se extindă sub egida ANBPR, observând că avem puţine proiecte naţionale de lectură publică sub umbrela asociaţiei, iar directorul executiv ANBPR, Ioana Crihană, a acceptat cu bucurie ideea.

Alte două proiecte au descris activităţi de informare şi lectură pentru copii, de vârstă preşcolară şi de nivelul claselor primare. Este vorba de proiectele tematice de la Biblioteca Judeţeană Cluj unde fiecare angajat al secţiei de copii a făcut un proiecte tematic (despre istoria locală a Clujului, Legende şi poveşti, ecologie, bibliotecile şi cum să te informezi etc.). Prezentarea a fost făcută de Ana Maria Dudescu, şef serviciu al acestei secţii. Proiectele tematice, odată definite, au fost lansate către educatori şi cadre didactice care au ales să desfăşoare un proiect pe durata unui an şcolar.Ele sunt o ofertă de educaţie nonformală şi folosesc metodele specifice acesteia. Întâlnirile lunare au loc la bibliotecă şi se fac cu resursele bibliotecii şi uneori cu susţinerea altor departamente – Colecţii speciale, Bibliografic. Au avut succes, au atras copiii spre bibliotecă, iar bibliotecarii au aplicat evaluarea programului de către copii şi chestionare în rândul profesorilor. Aceştia au sugerat adesea teme diverse pe care doreau să le exploreze, iar bibliotecarii au ţinut cont de sugestii.

„Biblioterapia prichindeilor” este un proiect gândit de doamna Liliana Moldovan de la Biblioteca Judeţeană Mureş şi aplicat de bibliotecarii mureşeni în parteneriat cu o şcoala gimnazială din oraş şi asociația Salvaţi copiii! Bibliotecarii colaborează cu patru clase (3 clase de la secţia română – clasa pregătitoare, clasa I si clasa a III si o clasă a III-a de la maghiară) şi cu psihologii de la Salvaţi copiii! Practic, lunar o echipa (bibliotecar şi psiholog) merg în fiecare clasă, citesc, discută, comentează, iar psihologul pune întrebări, subliniind ce trebuie să rețină copiii din poveste. Se face evaluarea proiectului, există o fişă pentru fiecare întâlnire, povestea relatată pe scurt, observaţiile bibliotecarului şi ale psihologului. Este un fel de lectură asistată. Prezentarea a stârnit interes şi întrebările au venit din public. Prima chestiune a fost legată de termeni şi de aplicarea tehnicii de biblioterapie la copii, ştiut fiind că biblioterapia se aplică la adulţi. Alte observaţii au venit din partea lui Bogdan Ghiurco de la Biblioteca Judeţeană Iaşi care a avut rezerve faţă de această tehnică, deşi a subliniat că proiectul de la Tg. Mureş este evident un succes şi este o idee frumoasă şi generoasă. Un coleg de la o mică bibliotecă publică din judeţul Caraş a remarcat că era preferabil să fie cooptaţi psihologii şcolari, fiindcă prezenţa altui psiholog ridică probleme legale (conform legislaţiei psihologul acordă asistenţă copilului în prezenţa părintelui şi cu acordul lui expres) ceea ce ar putea impieta asupra proiectului. Observaţiile au fost colegiale şi au vizat îmbunătăţirea proiectului.

În afara prezentărilor, dezbaterile au vizat nevoia de a avea proiecte de lectură publică şi campanii de imagine coordonate de asociaţie. Bogdan Ghiurco a făcut observaţia că bibliotecile publice fac numeroase activităţi, iar faptul este derutant fiindcă publicul este confuz, neştiind exact care este identitatea bibliotecii. Este nevoie ca ANBPR şi bibliotecile publice să definească clar această identitate şi să desfăşoare o campanie de imagine, coerentă, ce poate fi condusă doar de asociaţie la nivel naţional, pentru a impune în mentalul colectiv o identitate bine definită a bibliotecii publice. Nicolae Constantinescu a adăugat că ANBPR fiind recunoscută asociaţie de utilitate publică are dreptul să transmită mesaje de interes public gratuit pe canalele naţionale de radio şi televiziune. De asemenea, legat de o campanie de identitate a bibliotecilor publice, trebuie luată în considerare strategia ANBPR. Dan Matei a ridicat problema percepției bibliotecilor de către finanţatori care sunt dominaţi de ideea că nu se mai citeşte, dar asigură buget pentru cărţi şi biblioteci din inerție, fără să fie convinși de utilitatea bibliotecilor în societate. Situaţia este diferită în privința gradului de conștientizare a autorităților vizavi de utilitatea bibliotecilor publice, de la biblioteci județene la cele municipale, orășenești și comunale, dar este evident nevoie de intervenţie şi susţinere mai ales din partea bibliotecilor judeţene pentru bibliotecile mici în faţa autorităţilor locale. S-au dat exemple de activităţi şi de proiecte menite să fidelizeze publicul şi să obţină susţinerea publică a bibliotecilor. Ziua a doua a înregistrat discuţii despre serviciile bibliotecilor publice şi cum reuşesc să răspundă la diverse nevoi, nu numai ale copiilor şi tinerilor, exemplele venit din biblioteci publice din judeţele Teleorman, Alba, Mureş (Târnăveni, Ungheni etc.).

Concluzia acestui atelier al bibliotecarilor a fost că este nevoie de o identitate clară a bibliotecilor publice, că se impun proiecte și campanii naționale sub egida asociației, iar oferta de servicii a bibliotecilor publice trebuie gândită în funcție de nevoi și obligatoriu de toate categoriile de public. Astfel, bibliotecile publice trebuie să ofere servicii și produse nu numai copiilor și tinerilor, ci și adulților (ateliere de antreprenoriat, evenimente de divertisment, consiliere și formare), seniorilor, organizațiilor nonguvernamentale, administrației, oamenilor de afaceri, firmelor (servicii de lectură la domiciliul firmei, întâlniri și evenimente recreative și de team building), profesiilor liberale (juriști, avocați, dentiști) astfel încât reprezentativitatea lor socială să crească.

Raport întocmit de Ruxandra Nazare, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Brașov

 

About Administrator

Claudia Popescu, Sef serviciu Informare si Formare Continua, Biblioteca Judeteana "George Baritiu" Brasov
This entry was posted in ANBPR, conferences. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s