Comisiile de specialitate ale ANBPR

Atelierul cu numărul 5 al conferinței BiblioPublica, moderat de Dr. Liviu-Iulian Dediu și Crina Ifrim, a fost dedicat comisiilor de specialitate ale ANBPR.

fig1

Fig. 1. Dr. Liviu-Iulian Dediu. Instantaneu din timpul prezentării.

Intenția organizatorilor a fost ca în cadrul acestui atelier să se reunească membrii comisiilor de specialitate din cadrul ANBPR. În urma corespondenței și invitațiilor făcute anterior începerii lucrărilor conferinței, de către Dl Președinte Dragoș-Adrian Neagu, doar Comisia de Automatizare a Serviciilor de Bibliotecă a răspuns cu un plan de discuții și propuneri de prezentări pe tematică de interes din perspectiva implementării de servicii bazate pe tehnologii noi.

Acesta este și motivul pentru care programul atelierului conține trei prezentări tematice:

  • Floarea Moșoiu (BJ Cluj). Self Service având la bază RFID la Cluj;
  • Mihaela Dudău (BJ Dolj). Portalul Informațional al Județului Dolj;
  • Liviu-Iulian Dediu (IME România). Modulul de Community Info din TinREAD.

La modul generic, organizatorii au introdus ca teme de discuție subiecte de interes marcate de către participanți în formularul de înscriere la Conferință și au vizat: programe de formare bibliotecari, comunicare ANBPR, probleme legislative, schimbări globale în formate UNIMARC, validarea autorităților și statistica de bibliotecă.

Lucrările s-au desfășurat în două sesiuni a câte 75 de minute.

Datorită faptului că Dl Dan Matei nu a avut suficient timp pentru prezentarea aspectelor tehnice în deschiderea Conferinței, unde a dispus de un timp pentru susținerea comunicării cu tema Culturalia.ro: viitorul catalog partajat național, a fost invitat să continue și a deschis lucrările sesiunii comisiilor de specialitate.

fig2

Fig. 2. Dan Matei. Instantaneu din tipul prezentării desfășurate în plenul Conferinței BiblioPublica 2016.

Atât în timpul prezentării cât și la finalul acesteia participanții au cerut clarificări și au pus întrebări sau au comentat anumite aspecte. În cele ce urmează enumerăm selectiv o parte din esența discuțiilor care au avut loc:

  • Arhitectura sistemului culturalia.ro se intenționează să fie asemănătoare cu europeana.eu, astfel încât pe situl deținătorului obiectelor digitale să se afle informația finală; culturalia.ro îndeplinind în acest context o funcție complexă asemănătoare din perspectiva anterior menționată drept un agregator;
  • Ansamblul sistemului va conține spațiu de stocare în scop de backup în data center-ul culturalia pentru ca cei care nu dispun de capacități pe sistemele locale să poată arhiva copii de siguranță;
  • Rolul backup-ului din data center să fie unul activ, acesta fiind gândit și pentru a putea fi folosit când sistemul gazdă nu e accesibil din Internet;
  • În același context, al capacității de stocare, culturalia să fie și loc pentru găzduirea de sisteme locale (când nu au server propriu), având o funcționalitate de tip cloud;
  • Proiectarea sistemului culturalia să fie realizată astfel încât sistemele locale de bibliotecă să comunice prin API cu platforma culturalia;
  • Este în intenție ca platforma culturalia să dispună și de funcționalități specifice de circulație, care să fie incluse în cadrul funcționalității generice de ILS oferite organizațiilor care nu au deloc sistem de bibliotecă în prezent și nici capacități de administrare software și instalare hardware; bibliotecile mici se preconizează să dispună de secțiuni de sistemele locale instalate pe serverul central;

fig3

Fig. 3. Detaliu al prezentării platformei culturalia.ro

  • A fost discutată varianta ca platforma ro să fie găzduită de cloud-ul guvernamental în scopul asigurării serviciilor tipice, administrarea facilă și suportarea operațiunilor neîntrerupte de securitate și funcționalitate (ca variante au fost enumerate facilitățile SRI sau STS, cloud-ul ICI, Agenția pentru Societate Informațională – care administrează și e-licitație.ro);
  • Din perspectivă integratoare s-a menționat și s-a discutat pe seama integrării sistemelor destinate pentru muzee și biblioteci;
  • Având în vedere aspectul anterior menționat, Dan Matei propune să se folosească modelul <Subiect> – <Predicat> – <Obiect> care există în standardele de specialitate CIDOC-CRM (muzee) și EDM (biblioteci); enunțurile vor forma un „graf de cunoștințe” specific și se are în intenție implementarea unui mecanism de trasabilitate al fiecărui enunț pt. ca utilizatorul să vadă cine a produs enunțul, când și pe ce bază;
  • În discuțiile privitoare la încărcarea/popularea bazelor de date s-a discutat despre procedurile de deduplicare și s-a subliniat faptul că se are în vedere ca deduplicarea să fie, astfel, o deduplicare de enunțuri;
  • Între alte discuții s-a menționat faptul că platforma ar putea să ofere:
    • ID de atribuire la nivel național;
    • mecanism de versionarea resursei pe baza ID-ului;
    • deduplicarea la nivelul autorităților;
    • dicționare de erori;
    • aplicație de tip player pt. vizualizare fișierelor tip pdf pagină-cu-pagină;
    • păstrarea versiunilor anterioare ale înregistrărilor cu funcționalitatea de revenire la o versiune interioară;
    • componenta de training să fie bugetată.
  • Una din temele de discuție a fost legată de structura resurselor de prelucrare și de aplicarea structurii responsabilităților în fluxul de prelucrare de ansamblu. Cine face controlul de autoritate? La această întrebare s-a discutat destul de mult, dat fiind faptul că una dintre carențele de ansamblu ale sistemului info-documentar o reprezintă cooperarea dintre profesioniștii domeniului (lucru constatat chiar în cadrul acestui atelier dedicat comisiilor de specialitate care, în fapt, au lipsit). În urma discuțiilor un singur lucru a părut să fie clar: componenta de lucru intelectual în structură nu este avută în vedere în proiectul actual!

Prezentarea Dnei Floarea Moșoiu (BJ Cluj). Self Service având la bază RFID la Cluj a fost aplicată și la obiect. De interes a fost modul în care a fost continuată acțiunea bibliotecii clujene de a implementa un sistem automatizat de identificare bazat pe tehnologia RFID, cunoscut fiind faptul că acest obiectiv este unul mai vechi, care a debutat în cadrul unui proiect la care au participat mai multe organizații europene. Participanții au pus întrebări și s-a discutat privitor la gradul de standardizare, integrarea echipamentelor cu fluxul de prelucrare și circuitele documentelor și ale cititorilor din spațiul bibliotecii, implicațiile operațiunilor de conversie a formatelor în care sunt numerele de inventar, integrarea cutiilor automatizate pentru returnarea documentelor etc.

fig4

Fig. 4. Instantaneu cu participanții la Atelierul 5.

Dna Mihaela Dudău (BJ Dolj) a realizat o expunere cu caracter informativ cu privire la acțiunea de implementare a programului de realizare a Portalul Informațional al Județului Dolj. Unul din aspectele de interes în realizarea acestui portal l-a reprezentat crearea consorțiului de lucru care reunește atât biblioteci publice cât și organizații cu specific muzeal. Scopul Portalului este să concentreze într-un punct de acces forța dată de resursele culturale reunite a tuturor organizațiilor participante în program. Sistemul de tip Portal rezolvă în mod integrat solicitările de căutare atât în resursele din Județul Dolj, cât și în resursele structurii administrative vecine, Vratsa, din Bulgaria. Dna Mihaela Dudău a menționat faptul că în cadrul unor întâlniri profesionale viitoare va prezenta Programul în ansamblul său, iar membri ai consorțiului nou format vor prezenta aspecte de detaliu privind funcționalitatea acestuia.

Dr. Liviu-Iulian Dediu (IME România) a realizat o prezentare a modului cum bibliotecile pot rezolva cererile de informare ale acelor categorii de utilizatori care fac parte din segmentul populației active și, preponderent, au nevoie de informații privitor la rezolvarea unor nevoi specifice cum ar fi aplicarea pentru slujbe, deschiderea unor firme, modalitatea prin care să beneficieze de servicii diverse etc. Suportul pentru rezolvarea acestor tipuri de nevoi este dată de utilizarea integrată a Modulului de Informații Comunitare oferit de TinREAD și care asigură suport pentru activitățile de tip referințe – informații comunitare desfășurate în compartimente dedicate sau de către bibliotecari din secții apropiate ca profil. A fost menționat faptul că toți cei interesați au primit o invitație de a participa în data de 18 mai la o întâlnire dedicată acestui subiect care vizează operaționalizarea structurilor din bibliotecile publice care dispun sau doresc să înființeze compartimente sau activități specifice valorificării informațiilor comunitare.

De asemenea, a fost anunțat faptul că membrii Comisiei de Automatizare au în program o întâlnire care se va desfășura în luna iunie la Biblioteca Județeană „P. Istrati” Brăila.

În cadrul discuțiilor care au avut loc, au fost atinse tangențial și unele din celelalte teme propuse în program. Un fapt unanim a fost nemulțumirea participanților cauzată de absența membrilor comisiilor de specialitate și lipsa de asumare a responsabilității de către cei care, la un moment dat, au acceptat să facă parte din aceste structuri, câțiva asumându-și rolul de coordonatori. De asemenea, părerea unanimă a participanților a fost că organizarea Conferinței ANBPR pe ateliere este o inițiativă bună care trebuie replicată, iar la întâlnirile viitoare, aceste ateliere să fie coordonate atât cât este posibil, în funcție de specificul lor, chiar de către membrii comisiilor de specialitate care au tematica respectivă în sarcină.

fig5

Fig. 5. Instantaneu din timpul discuțiilor generate de prezentarea platformei culturalia.ro de către Dan Matei în cadrul Atelierului 5.

S-a menționat și faptul că în cadrul programului unei Conferințe nu este optim să se prevadă o întâlnire comună a comisiilor decât în cazul în care aceasta se face sub o temă care necesită competențe reflectate din atribuțiile tuturor comisiilor. S-a menționat și faptul că organizarea anterioară a unei întâlniri, desfășurată la Bușteni, dedicată numai comisiilor de specialitate a fost benefică și eficientă prin timpul pus la dispoziție și concentrarea pe tematicile specifice fiecărei comisii de specialitate în parte. Coordonarea acestor întâlniri trebuie să fie realizată de către conducerea ANBPR folosind aparatul operativ. Aceste întâlniri ale comisiilor de specialitate pot fi organizate și ca manifestări satelit, înainte cu câteva zile de conferințele Asociației, urmând ca, în cadrul conferințelor, președinții de comisii sau reprezentanți desemnați ai acestora să prezinte participanților în plen sau pe secțiuni, problematica rezolvată sau în discuție în cadrul acestora.

Participanții la Atelierul 5 au stabilit, de comun acord, să propună conducerii ANBPR realizarea unei oferte deschise către toți membrii Asociației pentru a se înscrie voluntar în comisiile de specialitate care nu sunt complete sau care nu au funcționat deloc. Această ofertă să fie realizată în cadrul unei campanii dedicate acestui scop, de preferință înainte de Conferința de la Iași, astfel încât, odată cu alegerea structurilor de conducere să devină oficiale și aceste structuri ale comisiilor care în prezent nu funcționează.

fig6

Fig. 6. Instantaneu ce cuprinde o parte din participanții la Atelierul 5.

Material realizat de Dr. Liviu-Iulian Dediu și Crina Ifrim.

About Administrator

Claudia Popescu, Sef serviciu Informare si Formare Continua, Biblioteca Judeteana "George Baritiu" Brasov
This entry was posted in ANBPR, conferences, professional meeting, Uncategorized, workshop. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s